Proiect didactic:
Tipuri de date tablou (array) unidimensional.
четверг, 4 июня 2015 г.
четверг, 22 января 2015 г.
Codificarea textelor clasa a VII a.
P\u relizarea sensului vom puncta unele notiuni:
fiecare caracter folosit la reprezentarea informatiilor in forma de text ii
corespunde 8 cifre binare in calculator si aceasta corespondenta se efectueaza
cu ajutorul ASCI, care presupune 28 caractere (256), 27=128.
Cantitatea
de informatie
Cantitatea de
informatie se foloseste in 1) text 2)
imgini 3)secvente video 4) audio .
1)LIMBAJ trebue sa
atragem atentia la cantitatea de informatie in calculator se reprezinta in
siruri formate de cifre binare nr. Minem de cifre binare necesare p/u
codificarea informatiei exprima cantitatea de informatie.
Cantitatea de
informatie ce se contine intr-o cifra binara ( bitul ) este folosita drept
unitate de masura a cantitati de informatiei . Fiecare caracter al unui text
care este codificat cu ajutorul tabelului ASCI contine 8 (biti) de informatie
iar cantitatea totala a informatiei intr-un text este de n octeti.
Adica Itext =N( octeti ) ; Itext=8N( biti ). La reflectie sunt bine venite exemple de transformarea
a multimelor acesului si bitului. In octeti si biti si invers. Sau se propun
probleme probleme de genul urmator: Dictionarul explicativ a limbi Romane are
1190 pagini, fiecare pagina are 2 coloane ,fiecare coloana are 75 rinduri iar
fiecare rind are 65 caractere. Calculati cantitatea de informarie.
§ 1.5 Cuantizarea imaginilor.
Ce se numeste
imagine, reprezentarea unui obect executat pe o suprafata prin actiune directa
a utilizatorului sau cu ajutoru unui echipament. P/u a fi codificata o imagine ea
se imparte in microzone care sun numite puncte ( pixeli ).Descompunerea imaginei
se efecueaza cu ajutorul unui rastru. Ca densitatea punctelor se caracterizeaza
prin puterea de rezolutie a chipamentului. Setul de nr binare care reprezinta
informatia fiecarei zone se numeste imagine numerica operatia de transformare a
imaginii,intrun set de nr. Binare se numeste cuantizarea imagini.
Segventa
video.
Segventa video si
formula ei V=T*F*I
T- timpul.
I- cantitatea de informatie intr-un cadru.
F- nr.de cadre pe
secunda.
I=xy ( daca imaginea
este alb negru ). I=3xy( daca imaginea
este colora ).
§1.6 Codificarea si decodificare
informariei sonore.
Sunetul reprezinta
vibratiile unui mediu elastic de obicei aerul care poate fi inregistrat de
ureche. Operatia de transformare a valorilor unei marimi continue intr-o
secventa de nr.binare se numeste conversiune analogie numerica
sau digitizare. Opereatia inversa se numeste numericanalogic.
I=K*F*T
T-timpul.
K-numarul de biti in reprezentarea nr.binare.
F- nr.de masuri pe
secunda.
вторник, 20 января 2015 г.
Metodologia studierii compartimentului. Structura calculatorului si retele de calculatoare clasa a VII a
P/u acest compartiment sint
vizate urmatoarele subcompetente.
-Descrierea formelor de reprezentare, stocare, codificare si transmitere
a informatiei,
-Estimarea cantitatii de informatie ce se contine in mesajele
text,grafice, audio si video.
-Codificarea si decodificarea numerelor naturale a informatieitextuale.
-Identificarea si descrierea destinatiei partilor componente ale
calculatorului.
-Clasificarea calculatoarelor.
-Utilizarea corecta a termenilor.
-Utilizarea componentelorr sistemului de operare destinate lucrului in
retea.
-Argumentarea necesitatii securizarii calculatoarelor si a retelei
Conform
curiculumului pentru acest compartiment sunt rezervate 8 h. Atunci cind
proectam acest compartiment il divizam in doua unitati de invatare: Sisteme de numerati Structura si functionarea calculatorului
Acest
compartiment se evidentiaza in urmatoarele teme.
1.1 Purtator de informatie
P/u etapa de evocare este bine sa analizam
urmatoarele intrebari reper:
1. Ce rol joaca
informatia in viata noastra?
2. Cum poate fi
pastrata si transmisa informatia?
3. Cum putem prelucra
informatia?
P/u etapa realizarea sensului
elevii trebue sa retina urmatoarele informatii:
-Purtator de informatie-este obectul
material folosit pentru pastrarea, transmiterea sau prelucrarea informatiei.
-Elevii trebue sa distinga purtatorii
statici si purtatorii dinamici.
La
etapa reflectiepot fi propuse un sir de exemple unde figureaza notiunea de
informatie si purtator de informatie.
La etapa extindere se propun elevilor proecte pentru analiza unor notiuni si aparitia lor istorica
La etapa extindere se propun elevilor proecte pentru analiza unor notiuni si aparitia lor istorica
1.2
Sisteme de numeratie.
P/u etapa evocare se discuta asupra urmatoarelor intrebari:
P/u etapa evocare se discuta asupra urmatoarelor intrebari:
-Ce rol joaca informatia
numerica in viata noastra?
-Ce moduri de scriere a numerelor exista?
-Prin ce difera modul de reprezentare a
numerelor in cifre arade si romane?
-Ce reguli folosim la efectuarea
operatiilor aritmetice cu valori numerice?
La
realizarea sensului se atrage atentia la:
-Sistemul de numeratie, totalitatea
regulilor de reprezentare a numerelor impreuna cu multimea cifrelor.
-Sa se clasifice sistemele de numeratie
- sa se determine regula de
reprezentare a numerelor
- sa se distinga notiunea de codificare
si decodificare a informatiei (operatia de transformare a informatiei in segvente
de cifre binare se numeste codificare).
La codificare si decodificare
participa dispozitivele de intrare sau de introducere a informatiei in
calculator si extragere.
Prin exemplu concret se poate
identifica reprezeentarea numerelor in diferite baze.
-La etapa reflectie se
propun diverse exemple pentru evaluarea numerelor dintr-un sistem de numeratie
oarecare in sistemul zecimal.
-La extindere studiul de
caz pentru istoricul aparitieicifrelor arabe, romane a sistemului pozitional si
nepozitional. Ca metode putem efectua: Problematizarea,studiu de caz,rezolvarea
exercitiilor,conversatia.
Curiculumul disciplinei informatica.
Curiculumul - este un cuvînt cheie
al pedagogiei contemporane, care semnifică alegere, cursă, drum. În sens larg,
prin curiculum înțelegem ansamblul proceselor educative de învățare, prin care
trece elevul pe durata parcursului său școlar. În sens restrîns, noțiunea de curiculum
cuprinde ansamblul documentelor școlare de tip reglator, în cadrul cărora se
indică datele esențiale
privind procesele școlare și experiențele de învățare, pe care școala le oferă
elevului.Astfel de curriculum se numește oficial .
Curiculumul la informatică se bazează pe
următoarele tipuri de competențe:
1)
Competente chieie.
2)
Competente specifice.
3)
Subcompetente.
Proiectarea
didactică - activitate complexă de anticipare a ceea ce dorește
și trebuie să realizeze profesorul împreună cu elevii în cadrul unei lecții
(sistem de lecții), astfel încît competențele sau obiectivele să fie
atinse.
La elaborarea proiectului de lungă durată profesorul
utilizează 1)curriculumul la disciplina școlară 2)manualul 3)ghidul de implementare 4) ghidul profesorului la
manualul respectiv
alte
referințe bibliografice care vor ajuta p/u
realizate proectului.
La
elaborarea planificărilor se parcurg următoarele etape: 1)realizarea asocierilor
dintre subcompetențe și conținuturi 2) împărțirea
conținuturilor în unități de învățare 3)stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare 4)alocarea timpului considerat
necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu subcompetențele
și conținuturile vizate.
Evaluarea la informatica. Evaluarea initiala, formativa si sumativa. Elaborarea matricii de specificatii si baremul de notare
Conform teoremei educationale evaluarea reprezinta o actiune
care consta in raportarea rezultatului obtinut la un sistem de criterii
specifice.Actual evaluarii presupunem doua componente distincte masurarea aprecierea rezu- ltatelor scolare.Obiectul de studiul informatica prin continutul si formele de organizare
permite aplicarea celor mai avansate forme si metode de evaluare incepind de la
observarea pina la utilizarea calculatorului pentru testarea cunostintelor.
Metodele contemporane presupun urmatoarele tehnici:
- Observarea si aprecierea verbala.
-chestionarea orala.
-lucrarile scrise.
-testele docimologice.
-verificarea conostintelor prin lucrari practice.
-verificarea cunostintelor prin utilizarea
calculatorului.
-proiectele si portofoliile.
-examenele;
Fiecare din aceste tehnici
isi au avantaje si dezavantajele sale. Cele mai avantajoase tehnici
de verificare a cunostintelor sunt testele docimologice avantajele acestui tip
ar fi:
a) Intr-un timp scurt profesorul poate evalua toti elevii clasei, poate
diagnostica lacunele in invatare-predare si imbunatati acest proces.
b) Itemii utilizati sunt usor de construit, iar
raspunsul sa corespunda rezultatelor invatarii urmarit de catre profesor.
c) Intr-un interval de timp redus poate fi verificat un
volum mare de informatir.
d) elevul poate cuprine o gama larga de continuturi
studiate.
c) acest tip de teste impun elevii sa fie pregatiti
permanent.
Teoria si practica elevul evidentiaza mai multe criterii pe baza carora
pot fi clasificati itemii inclusi in teste docimologice unul din aceste
criterii cel mai des utilizat este al gradului de obiectivitate in functie de
aceasta itemii pot fi clasificatii in 3 mari categorii:
A-Itemii obiectivi;
B-Itemii semiobiectivi;
C-Itemii subiectivi(raspuns deschis)
A Itemi obiectivi-asigura un grad
inalt de obiectivitate in masurarea rezolvarii scolare raspunsului
asteptat este bine determinant ca si notar acestuia,acest tip incadreaza
urmatorii itemi: 1) cu alegere duala 2) de tip pereche 3)cu alegere multipla 4)cauza efect.
B Itemi
semiobiectivi-permit ca raspunsul asteptat sa nu fie intotdeauna unic
determinant modalitatea de corectare inducind uneori mici deferente de la un
corector la altul,astfel de itemi sunt: 1)cu raspuns scurt 2)intrebari structurate.
C Itemi subiectivi-solicita un raspuns amplu care permite valorificarea cunostintelor elevilor sunt usor de construit insa trebuie sa se tina cont de modul de elaborare a schemei de notare itemii sunt: 1)rezolvarea de problema 2) eseul structurat 3) eseul nestructurat.
Putem clasifica forme de evaluare in functie de timpul cind se aplica acestea:
1)Evaluarea initiala- conduce la formarea unei imagini despre bagazul de cunostinte al elevului (cu care porneste la drum). Evaluarea initiala ne permite sa determinam ce cunostinte are elevul inainte de al invata ceva nou astfelde evaluare se efectueaza la inceputul unui curs nou.
C Itemi subiectivi-solicita un raspuns amplu care permite valorificarea cunostintelor elevilor sunt usor de construit insa trebuie sa se tina cont de modul de elaborare a schemei de notare itemii sunt: 1)rezolvarea de problema 2) eseul structurat 3) eseul nestructurat.
Putem clasifica forme de evaluare in functie de timpul cind se aplica acestea:
1)Evaluarea initiala- conduce la formarea unei imagini despre bagazul de cunostinte al elevului (cu care porneste la drum). Evaluarea initiala ne permite sa determinam ce cunostinte are elevul inainte de al invata ceva nou astfelde evaluare se efectueaza la inceputul unui curs nou.
2)Evaluare formativa(continua)-se aplica pe intreaga
durata a programului de studiu in cadrul fie a lectiilor fie invatare,aceasta
forma de evaluare ne permite sa determinam daca procesul de instruire este
eficient si totodata previne insuccesul unor elevi.
3)Evaluare sumativa forma de evaluare traditionala efectuata la
sfirsitul fiecarei unitati de invatare semestru sau ani de studiu,cuprinde
intreaga materie rezolvata,unele astfel de evaluari nu reflecta intotdeauna
adevarul nivel de performanta a el. insa are efecte pozitive asupra
capacitatilor fiecarui elev.
Pasii in elaborarea unui
test de evaluare:
-Proiectarea matricei de specificatii.
-Stabilirea competentelor specifice/subcompetentelor
care urmeaza sa fie evaluate.
-Elaborarea obiectivelelor de evaluare derivate din
subcompetentelor evaluare.
-Alegerea tipului de itemi si construirea itemilor.
-Elaborarea baremului de corectare.
-Elaborarea schemei de notare.
понедельник, 19 января 2015 г.
Lectia form fundamentală a procesului de instruire la informatica.
Lectia-
este forma fundamentala a procesului de invatamint in care se desfasoara
activitatea elevilor sub conducerea cadrului didactic intr-o unitate de timp
delimitata.Lectia se desfasoara intr-o succesiune de etape care confera o
anumita structura. Tipul de lectie se stabileste in functie de materia de
studii si proiectarea propriu-zisa a materiei date.
Tipurile principale de lectii sunt.
Lectia de transmitere sau insusirea cunostintelor.
Lectia de formare, priceperii si deprinderii.
Lectia de recapitulare si sistematizarea cunostintelor.
Lectia de evaluare a performantilor scolare.
Lectia mixta(combinata).
Structura este urmatoarea:
Tipurile principale de lectii sunt.
Lectia de transmitere sau insusirea cunostintelor.
Lectia de formare, priceperii si deprinderii.
Lectia de recapitulare si sistematizarea cunostintelor.
Lectia de evaluare a performantilor scolare.
Lectia mixta(combinata).
Structura este urmatoarea:
·
Momentul organizatoriccare asigura conditille
unei bune desfasurare ai lectiei.
·
Pregatirea pentru tema noua-care consta in
actualizarea unor cunostinte anterior dobindite, care sunt necesare pentru
studiul temei noi.
·
Anuntarea subiectului lectiei deseori se propune o
metoda accesibila pentru a motiva pe elevi si a cointeresa pentru studiul
acestei teme.
·
Transmiterea cunostintelor care ocupa cea mai mare
parte a timpului fiind utilizate strategii specifice iar activitatea de
invatare este dirijata de catre profesor prin prezentarea noului
continut.Tinindu-se cont de activismul elevilor pentru aceasta lectie.
·
Fixarea cunostintelor care poate fi realizata pentru
conversatie sau aplicatie practice.
·
Explicarea si anuntarea temei pentru acasa.
Valentele ale acestei tip de
lectie pot fi:
-
Lectia prelegere.
-
L.dezbatere.
-
L.introductiva.
-
L.vizita.
Lectia de
formare,priceperii si deprinderii, are structura:
-Momentul organizatoriu.
-Anuntarea subiectului lectiei.
-Actualizarea sau prezentarea unor
conostinte ce prezinta suportul teoretic al exersarii.
-Explicarea şi demonstrarea modelului
actiune de executat realiyat de regula de cadrul didactic in vederea formăriile
elevii a acţiunilor indicate.
-Exersarea propriu-zisă care se
realizează sub îndrumarea profesorului iar mai apoi sub forma unor exerciţii
variante sub realizate de către elevi. Aceste exerciţii sunt dozate şi gradate.
-Evaluarea rezultatelor obţinute.
Lecţia de recapitulare şi sistematizarea
cunoştinţelor:
Acest tip de lecţie
urmăreşte consolidarea ,sistematizarea şi uneori chiar complectarea
cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor. Aceasta se organizeaza la sfirsitul
unui capitol la sfirsitul unui simestru sau un scolar sau la inceputul
anului scolar inainte de a fi efectuata evaluarea finala.
Are urmatoarea
structura:
-Momentul organizatoriu.
-Anuntarea subiectului.
-Recapitularea
propriu-zisa, care poate fi efectuata in baza unei conversatie dupa un plan
anumit.
-Aprecierea rezultatului.
Lectia de evaluare a perfomantilor scolare,are
structura:
-Momentul organizatoriu .
-Anuntarea suviectului evaluarii.
-Evaluarea proriu-zisa.
-Aprecierii generale,
concluzii,recomandari.
Valente: lectia de
evaluare orala;evaluarea cu ajutorul calculatorului,probele scrise.
Lectia mixta,are urmatoarea structura:
- Momentul organizatoriu
-Verificarea cunostintelor si
deprinderilor anterior dobindite
-Pregatire pentru tema noua
-Anuntarea subiectului lectiei
-Transmiterea noilor cunostinte
-Fixarea cunostintelor
-Anuntarea si explicarea temei
pentru acasa
Activitatea frontala- desemneaza modul de organizare
in care profesorul lucreaza direct cu clasa intreaga. Activitatea
pe grupe- presupune ca grupe sunt constituite prin divizarea colectivului si
functioneaza doar pe parcusul realizarii unor sarcini. Fiecare grupa isi
desfasoara activitatea independent de cealalta printre cooperarea dintre
membrii sai.
Alte forme de organizare sunt:
-consultatie;
-ore obtionale;
-cercuri pe materie;
-jocuri si concursuri scolare;
-sarbatori scolare;
-intilnirii cu personalitati din
domeniul stiintei si tehnice;
-excursii si vize didactice;
-activitatii cultural
distractive;
-vizualizarii de spectacole,
filme.
Alt tip de lectie:
-Evocare
-Realizarea
sensului
-Reflectia
-Extinderea
Cadrul dat- este un procedeu efecient prin care
profesorii ii indrumu pe elevii spre intelegere si crearea unei atitudinii personale asupra celor
invatate.
Acest cadru ofera posibilitatea ca elevii sa examineze
critic informatile si in baza lor sa-si reconstrueasca propria imaginatilor
asupra evenimentelor studiate.
Etapele unui astfel de lectie sunt:
- Evocarea
-
Realizarea sensului
-
Reflectia
-
Extinderea
Evocarea-
se provoaca interesul, se stimuleaza elevul pentru a se gindi la ceea ce stie
si poate sa faca.La aceasta etapa ca de obicei se stabilesc obictivele
invatarii, care permit formarea cunostintelor abilitatilor si atitudinilor
celui ce invata. La aceasta este necesaara implicarea activa a elevilor,
datorita careia ei devin constienti de propria lor gindire si isi formeaza
limbajul propriu.
Realizarea sensului-
la aceasta etapa cel care invata vine la contact cu noile informatii sau cu
noile ideei. Aceasta faza de invatare permite profesorului sa aiba o influenta
mai redusa asupra elevilor si sa-si mentina in mod activ si independent
straduinta de a-si forma noi concepte. Aceasta etapa permite elevilor sa-si
mentina interesul care a fost stabilita in faza de evocare. Rolul prefesorului
este de a monitoriza doar activitatea. Subiectul lectiei se va realiza
prin diverse activitatii care sunt relevante pentru obiectivele stabilite.
Reflectia-
la aceasta etapa permite sa se consolideze cunostintele noi si sa-si
restructureze activ schema de invatare. Pentru a include in ea unele concepte
noi.Aceasta etape permite sa aiba loc invatarea durabila caracterizata de
schimbarea propriu-zisa care permite formareaunui nou set de comportamentesau
unor convingeri noi. Totodata aici este bine sa ne amintim si sa intelegem
toata experienta parcursa in activitate.
Extinderea- faza aceasta reflecta sistemul de
cunostinte abilitatii si atitudii care permit formarea unor competente si este
nevoie de a le aplica in diferite situatii de integrare. Sarcina acestei etape
este de a implica elevii in conditii de integrare autetice , adica de a rezolva
situatii reale din viata care stimuleaza mobilizarea resurselor interne si
externe ale elevilor. La aceasta etapa se propun studiu de caz, elaborarea de
proiecte fie individuale sau in grup care sint realizate nu pe parcusul unei
lectii.
Strategii didactice aplicate in predare-invatare a informaticii
Presupune integrarea logica a mai multor metode,procedee,tehnicii si mijloace didactice care se utilizeaza pentru realizarea sarcinilor didactice. Din acestea starategii.depinde reusita activitatii
didactice. Procedeul - este o secventa a metodei. Tehnica
didactica presupune
imbinarea mai multor procedee didactice.
Metoda este un plan de
actiune transpus intru-un ansamblu, de operatii mintale si practice prin care
elevii dobindesc cunostinte, priceperii,capacitati si atitudini.
Functile metodelor de instruire se divizeaza in
doua categorii:
a)
Functia generala;
·
functia
cognitiva-care vizeaza organizarea si dirijarea cunosterii si a invatarii;
·
functia
instrumentala(operationala) care are functia de intermediar intre obiective si
rezultate, intre elev si materia de studiat;
·
functia normativa
care arata cum sa se predea, cum sa se invete astfel incit sa se atinga
performantele propuse;
·
functia motivationala
stimuleaza curiozitatea, creativitatea si unele aspecte individualizate;
·
functia formativa
determina dezvoltarea proceselor psihice si motorii, cit si insusirea
cunostintelor si formarea deprinderilor;
b)
Functi particulare;
·
Sunt proprii fiecarei metode
in parte.
Подписаться на:
Сообщения (Atom)